Joc orb

De va fi să-mi pierd lumina
ce în strugure s-a strâns –
pe sub pleoapa ta s-o stinge
steaua, de atâta plâns
Orb sub iarbă – doar pământul
şi cu ochii-mi în adânc –
când deasupra, pe trotuare,
cerşetorii lumii plâng,
Iară tu te pierzi pe strade
cu o aripă în vânt –
nicio rază nu-i ca umbra
ce răsare din pământ.
Prinde-mă cu palma stângă
sau cu dulce dreapta ta –
de va fi să-mi pierd lumina,
ochii nu mi-i vei avea…

Blague 2

Prieteni trăim zile dulci
într-un veac cât se poate de toxic –
mestecăm chewing gum
tragem pe nas/ nu ne pasă
de damele din Cartierul Roşu-
noi o iubim pe Eleonora
care ne-a oblojit
de câte o boală lumească
ne-a făcut ceaiuri de tei
ne-a dus cu taxiul la doctorul
de nasgâtşiurechi- ne-a plătit tot –
veacul e dragilor prea scump
pentru buzunarele noastre cam sparte/
iertaţi-mă dacă azi n-am să plâng
la înmormântarea unuia dintre noi
ne-am născut deja prea trişti –
priviţi cum plouă ca în Macondo
ca şi cum cuiva i-ar părea rău
că pleacă din cea lume
credeţi-mă – lacrima e
cea mai parşivă muiere
iertare
din cauza ei sunt astăzi
mai mult decât confuz

Viata ca un clondir gol

Curge Dunărea/ se prelinge
ca un limax pe lespezile unui cimitir antic.
noi ne uscăm în târgul lipovenesc cu ochii
ca două picături de gheață. noi ne bem vodca
la temperatura mansardelor. uneori ne înfigem cuțitul
între omoplați. rareori ne mai gândim
la Neranțula. tot mai rar ne pomenim strămoșii.
viața asta ca un clondir gol/
ca o palmă altoită pe bucile creponate
ale nevestei lui Serghei.

Fragment din „Sindromul picioarelor nelinistite”

Chestia asta cu urmăritorul mirosind a pucioasa infernului mi-a stârnit în cele din urmă convingerea că vârstnicul meu tată spiritual știa totuși ceva. Ce a reușit el atunci să-mi strecoare în suflet- mai mult prin sugestie decât prin acțiune directă- a fost sentimentul că niciodată nu ești singur cu desăvârșire. În orice moment cineva îți calcă pe urme…
Făcându-mi cu ochiul pentru a-mi da curaj, Pelagiu rosti vorbe de neînțeles pentru mine- în greaca veche ori în latinește- ANEUS PHANTASMATOS- o dată, de două, de trei ori- timp în care strângea între degetele-i grăsuțe o piatră strălu-citoare, irizată cu grăunțe de aur…
– ANEUS PHANTASMATOS, spuse el râzând.
Mângâia cu dragoste piatra aceea care, brusc, devenise atât de orbitoare, încât o clipă îmi pierdui vederea.
Îmi arătă cu mâna în direcția oțetarilor un om care părea că se oprise să-și tragă sufletul. Din depărtare, îl percepeam nu mai mult decât un punct abia mișcător, ca una din acele hemoragii cromatice pe care le proiectează retina înafară, pentru a te anunța că te așteaptă ceva rău, că în trupul și sufletul tău nu e chiar totul în regulă…
– Treaba ta, rosti Pelagiu cu o voce neutră, cum ai venit așa vei pleca…
Avea aceleași inflexiuni de indiferență ca în biblioteca lui de oase, când se străduia să-mi explice o pagină din Malleus Maleficarum a lui Tritemius din
Wurzburg- dracu` să-l pieptene pe Tritemius cu cine l-a inventat…Vedea clar că nu se lipește nimic de mine…
– Doamne, iartă-mă, a bălmăjit bătrânul. Iartă-mă, Doamne, n-am avut încotro…
Și în timp ce rostea cuvintele păcătoase și mica rugăciune de iertare, văzui că piatra își pierdea treptat strălucirea, pentru ca în cele din urmă să devină opacă și tulbure ca un mare ochi de pește mort…

(SINDROMUL PICIOARELOR NELINIȘTITE- fragment)

Editia de seara

Aş fi vrut să-ţi scriu cel mai frumos poem de dragoste
din câte s-au cântat în falset la colţuri de stradă/
dintre acelea care de obicei ţi se înfig mortal în spate
sub ochii îngăduitori ai gardienilor publici
acum când toată lumea îşi vede de drum
ocolind cu grijă trupul sinucigaşului tânăr
doar tu te apleci şi aprinzi o lumină sfioasă
după care îi ştergi apăsat numele
din carnetul de bal cu miros de crizantemă
acum când funcţionarii îşi consultă nervoşi ceasurile
în aşteptarea primei fanfare bacoviene/
apare cu întârziere şi ediţia de seară
cu vânzări-cumpărări matrimoniale ferpare
şi poemul meu /dreapta-jos/ la rubrica pierderi –
pierdut tinereţe în parcul inimilor sfărâmate –
o declar nulă

logo-darie-lazarescu-f

Artist la artiste peintre. A fost Prof la litterature. A fost Writer la Writer. A fost Freelancer la Artist Plastic. A studiat romana-franceza la Facultatea de Litere Universitatea Al I Cuza, Iasi. A studiat la lettere e filosofia. Trăieşte în Palilula. Din Roșiorii de Vede.

Contact Info

Braila - Romania

Copyright 2017 © Darie Lazarescu. Nici o parte a acestui site nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a autorului.