Fragment din „Sindromul picioarelor nelinistite”

Chestia asta cu urmăritorul mirosind a pucioasa infernului mi-a stârnit în cele din urmă convingerea că vârstnicul meu tată spiritual știa totuși ceva. Ce a reușit el atunci să-mi strecoare în suflet- mai mult prin sugestie decât prin acțiune directă- a fost sentimentul că niciodată nu ești singur cu desăvârșire. În orice moment cineva îți calcă pe urme…
Făcându-mi cu ochiul pentru a-mi da curaj, Pelagiu rosti vorbe de neînțeles pentru mine- în greaca veche ori în latinește- ANEUS PHANTASMATOS- o dată, de două, de trei ori- timp în care strângea între degetele-i grăsuțe o piatră strălu-citoare, irizată cu grăunțe de aur…
– ANEUS PHANTASMATOS, spuse el râzând.
Mângâia cu dragoste piatra aceea care, brusc, devenise atât de orbitoare, încât o clipă îmi pierdui vederea.
Îmi arătă cu mâna în direcția oțetarilor un om care părea că se oprise să-și tragă sufletul. Din depărtare, îl percepeam nu mai mult decât un punct abia mișcător, ca una din acele hemoragii cromatice pe care le proiectează retina înafară, pentru a te anunța că te așteaptă ceva rău, că în trupul și sufletul tău nu e chiar totul în regulă…
– Treaba ta, rosti Pelagiu cu o voce neutră, cum ai venit așa vei pleca…
Avea aceleași inflexiuni de indiferență ca în biblioteca lui de oase, când se străduia să-mi explice o pagină din Malleus Maleficarum a lui Tritemius din
Wurzburg- dracu` să-l pieptene pe Tritemius cu cine l-a inventat…Vedea clar că nu se lipește nimic de mine…
– Doamne, iartă-mă, a bălmăjit bătrânul. Iartă-mă, Doamne, n-am avut încotro…
Și în timp ce rostea cuvintele păcătoase și mica rugăciune de iertare, văzui că piatra își pierdea treptat strălucirea, pentru ca în cele din urmă să devină opacă și tulbure ca un mare ochi de pește mort…

(SINDROMUL PICIOARELOR NELINIȘTITE- fragment)

Editia de seara

Aş fi vrut să-ţi scriu cel mai frumos poem de dragoste
din câte s-au cântat în falset la colţuri de stradă/
dintre acelea care de obicei ţi se înfig mortal în spate
sub ochii îngăduitori ai gardienilor publici
acum când toată lumea îşi vede de drum
ocolind cu grijă trupul sinucigaşului tânăr
doar tu te apleci şi aprinzi o lumină sfioasă
după care îi ştergi apăsat numele
din carnetul de bal cu miros de crizantemă
acum când funcţionarii îşi consultă nervoşi ceasurile
în aşteptarea primei fanfare bacoviene/
apare cu întârziere şi ediţia de seară
cu vânzări-cumpărări matrimoniale ferpare
şi poemul meu /dreapta-jos/ la rubrica pierderi –
pierdut tinereţe în parcul inimilor sfărâmate –
o declar nulă

Moartea pescuieste plancton

Aici sunt valuri de țărm furioase
dar în Insula Salvării e bine/ e pace/
aici se prăbușesc zidiri/ cad capetele
bărbaților îndrăgostiți mortal
de femeile cu pedigri
acum e toamnă
acum e iarnă/
ultimul dintre noi a naufragiat aici
în anul unu al erei noastre- însă
cine-i mai știe
palmele străpunse/
fruntea însângerată?
dormiți liniștiți-
ne-a scris el în mesajul
ascuns într-o sticlă-
moartea pescuiește plancton
tocmai prin constelația
Alpha Centauri

Alte scrieri

Blague

Plâng poeții de se cutremură carnea pe ei. Nu le-a murit nimeni din cei dragi, nici măcar câinele de companie.…
Citește mai mult 
n-am-sa-mai-scriu

N-am să mai scriu despre tine

N-am să mai scriu despre tine. Nici în somn, nici în miezul de zi. Ar fi ca și cum aș…
Citește mai mult 

Astăzi nu s-a născut nimeni

(platou) Rubrica de la nașteri-decese e goală, vai! Minutarele ceasurilor au încremenit- stop-cadru! tăiați! tăiați!- prea multă mișcare în plan…
Citește mai mult 

Semnal. Ora 12, fix

Am primit bucățelele tale de suflet, îmi scrie ea, mă declar mai fericită decât în singura noastră noapte de dragoste.…
Citește mai mult 
semnal-de-seara

Semnal de seară

Ar trebui să nu ne mirăm: mirosul de mere coapte şi scorţişoară e în stare să descuie blând centura de…
Citește mai mult 
imi-propusesem-sa-mi-revin

Îmi propusesem să-mi revin… Nu se poate…

Îmi propusesem să-mi revin… Nu se poate… Cineva mi-a șters postarea. Îl (îi) anunț că o voi posta la nesfârșit…
Citește mai mult 

A pleca din poezie

A pleca din poezie în altă direcţie e ca şi cum te-ai trezi într-un oraş străin, undeva prin Volta Superioară…
Citește mai mult 
micul-zeu-al-ploii

Micul Zeu al Ploii

Uneori când te simțeai părăsit/ uitat de toți sfinții/ desenai pe nisip cu degetul chipul Micului-Zeu-Hermafrodit-al-Ploii/ un fel de femeie…
Citește mai mult 
quotidian

Quotidian

În septembrie se dă liber la nunți. Defilăm în limuzinele noastre albe, prelungi ca niște sicrie regale. Împărțim mărunțiș cerșetorilor…
Citește mai mult 
logo-footer

Cotidian

Despre...

Artist la artiste peintre
 
A fost Prof la litterature.
 
A fost Writer la Writer.
 
A fost Freelancer la Artist Plastic.
 
A studiat romana-franceza la Facultatea de Litere Universitatea Al I Cuza, Iasi
 
A studiat la lettere e filosofia
 
Trăieşte în Palilula
 
Din Roșiorii de Vede

Copyright 2017 ©  Darie Lazarescu. Nici o parte a acestui site nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a autorului.


web analytics
Vizitatorii mei