fundatura-t

Fundatura Tourette – fragment

…Eleonora, ce se-ntâmpla cu mine? Nu mai eram un prunc care visa viața dinainte de naștere. Aveam amintiri proaspete, senzații, simțuri bine conturate. Aveam dureri și mici bucurii. Câteva acolo, rudimente. Trăisem printre oameni, puțini și triști, cum se nimerise. Și acum…lumea se mărise; după ce străbătusem pădurea și câmpul, intrasem în târg- o margine de târg- dar cu oameni care ieșiseră la porți și mă priveau. Își dădeau coate, cine-o mai fi și ăsta, de unde l-o fi cules popa Palagea, unde l-o duce. Bună seara, bună seara, alde Dermont or fi acasă? Păi sunt, unde să fie?
N-a trecut mult și, după ce părintele a aranjat nu știu ce cu bărbatul numit Cornel- în taină, în cea mai mare taină! – am constatat cu surprindere că parcă îi cunoșteam demult pe oamenii ăia: Cateluța, Anica și, firește, Cornel, zis Mutu…
Așa că, chiar de a doua zi, m-am încumetat să ies pe ușă și s-o iau la picior…
Am ocolit cocioaba aia veche de mai bine de o sută de ani și am plecat să explorez maidanul. M-am oprit pe marginea gropii făcută de bombă; am coborât treptele săpate în mal. Era ora când toată lumea venea cu gălețile după apa de udat cele câteva amărâte straturi de ceapă sau de roșii. Venea și se ducea ca și când ar fi vrut cu tot dinadinsul să golească groapa. Care, nu se știe cum, nu seca niciodată.
M-am gândit: e adâncă. Nimeni nu poate spune cât e de adâncă, m-a informat Zambilă care își ocupase poziția de seară pe treapta
cea mai de jos. Era locul lui. Locul meu, a zis el. Zambilă era un puști cam de seama mea, blond, slăbuț și, nu se știe de ce, puțin cocoșat. Avea brațele lungi și palmele albe, creponate, de parcă
ar fi stat toată ziua în baltă.
-Așa se spune. Că n-ar avea fund. Și că duce dincolo, pe partea cealaltă a pământului.

Alte scrieri

Blague

Plâng poeții de se cutremură carnea pe ei. Nu le-a murit nimeni din cei dragi, nici măcar câinele de companie.…
Citește mai mult 
n-am-sa-mai-scriu

N-am să mai scriu despre tine

N-am să mai scriu despre tine. Nici în somn, nici în miezul de zi. Ar fi ca și cum aș…
Citește mai mult 

Astăzi nu s-a născut nimeni

(platou) Rubrica de la nașteri-decese e goală, vai! Minutarele ceasurilor au încremenit- stop-cadru! tăiați! tăiați!- prea multă mișcare în plan…
Citește mai mult 

Semnal. Ora 12, fix

Am primit bucățelele tale de suflet, îmi scrie ea, mă declar mai fericită decât în singura noastră noapte de dragoste.…
Citește mai mult 
semnal-de-seara

Semnal de seară

Ar trebui să nu ne mirăm: mirosul de mere coapte şi scorţişoară e în stare să descuie blând centura de…
Citește mai mult 
imi-propusesem-sa-mi-revin

Îmi propusesem să-mi revin… Nu se poate…

Îmi propusesem să-mi revin… Nu se poate… Cineva mi-a șters postarea. Îl (îi) anunț că o voi posta la nesfârșit…
Citește mai mult 

A pleca din poezie

A pleca din poezie în altă direcţie e ca şi cum te-ai trezi într-un oraş străin, undeva prin Volta Superioară…
Citește mai mult 
micul-zeu-al-ploii

Micul Zeu al Ploii

Uneori când te simțeai părăsit/ uitat de toți sfinții/ desenai pe nisip cu degetul chipul Micului-Zeu-Hermafrodit-al-Ploii/ un fel de femeie…
Citește mai mult 
quotidian

Quotidian

În septembrie se dă liber la nunți. Defilăm în limuzinele noastre albe, prelungi ca niște sicrie regale. Împărțim mărunțiș cerșetorilor…
Citește mai mult 
logo-footer

Cotidian

Despre...

Artist la artiste peintre
 
A fost Prof la litterature.
 
A fost Writer la Writer.
 
A fost Freelancer la Artist Plastic.
 
A studiat romana-franceza la Facultatea de Litere Universitatea Al I Cuza, Iasi
 
A studiat la lettere e filosofia
 
Trăieşte în Palilula
 
Din Roșiorii de Vede

Copyright 2017 ©  Darie Lazarescu. Nici o parte a acestui site nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a autorului.


web analytics
Vizitatorii mei