Indragosteste-te de masina ta de spalat vase!

Schimbări… film după… ăăă… Daniel Steel…
El e medic chirurg…
Ea- reporter de actualități…
Ei se întâlnesc și, firește, prind dragoste unul de altul…
El are…trei copii cu fosta nevastă care a decedat…
Ea are două fete gemene de la bărbatul care și-a luat lumea-n cap…(băiat deștept!)
Cele două semi-familii se întâlnesc. Clar, nu se suportă…
Cei doi se căsătoresc, în ciuda fițelor celor mici…Casă de vis, vacanță la mare, Fata ei se îmbârligă cu băiatul cel mare al lui…Cealaltă fată suferă: a
iubit-o prea mult pe mama decedată…
Chirurgul se cotârcește cu nevastă-sa…Fiica ei rămâne borțoasă…
Între timp, și mă-sa rămâne borțoasă…Evident, copiii+ menajera nu sunt de acord…
Supărată foc, gravida se cară de-acasă…
Semi-semi final: el o caută pe ea. O găsește. Ea plânge. El plânge…Toată lumea plânge în rafale…
Semi-final: cei doi se-ntorc acasă…
Schimbări: portretul decedatei dispare din hol. Menajera cea dușmănoasă e dată afară. Fiica cea nevrotică se dă pe brazdă. Toată lumea își revine. Dragoste mare, monșer…
Final: cei doi împreună cu liota de copii își construiesc o nouă casă…cum n-a mai fost altă…
Pe ea( pe reporteră) o apucă durerile facerii…firește, naște.
La maternitate: toată târla așteaptă rezultatul…Dumnezeule: tot fată!
Dar- și aici există un dar- apare încă o progenitură: ați ghicit: e băiat!!!
Scenă de vis: maman, cu bebelușii de-a stânga și de-a dreapta…Soțul o privește cu lacrimi în ochi…Toți ceilalți strâns uniți în chip de familie pentru
eternitate…
MORALA: ÎNDRĂGOSTEȘTE-TE DE MAȘINA TA DE SPĂLAT VASE!

Timpul.. (frament din „Sindrom”)

…Vezi tu, îmi va spune peste mulți ani Eleni, amintirea Ordinului e atât de veche, încât
acum, de față cu tine, îmi e foarte greu să mai pot da repere cât de cât precise. Pe urmă, nu-i prea
bine lămurit: din care timp? al meu? al tău? al lui Homer sau Aron? Hai, spune tu, că tot pretinzi că te pricepi cel mai bine la timpul oamenilor…
…de un singur lucru te asigur: n-am să inventez nimic.Mulți dintre cei care cică scriu romane fac
greșala de a pune în pagină întâmplări din viața lor. Apelează la o memorie care e deja compromisă. Adică e varză! Mie îmi ajunge ce am avut, așa cum astăzi îmi este suficient prezentul…
Chiar dacă o parte din viața mea ați fost voi, cu Ordinul vostru. Care, în grecește, nu a avut și nu
va avea corespondent…
Uită-te bine la mine…îmi ești ca un frate mai mic…așa că ascultă și bagă la cap: niciodată nu
m-a chemat altfel decât Tzigaridis Eleni, cu mamă emigrantă de pe vremea lui Manolis Glezos; cu tată mort și îngropat la Yanitza. Și cu multe rude, multe și neștiute, din Creta până-n Tessalia..
Oase risipite și amestecate cu pulberea de aur a lui Alexandros Philippou Makedonon..Crede-mă,
e o povară să duci în spate o asemenea ereditate; de cele mai multe ori nefericită…nu te poți spăla
cu toate apele mării Egee…
Și pe când ea vorbea (și nu părea că are de gând să se oprească), eu încercam să-i descopăr
vagi urme din frumusețea de odinioară. Și nu reușeam…Eleni îmbătrânise, parcă se prăbușise în sine…Cu oarecare efort reușii să o văd o clipă pe mama ei, cea din fotografia făcută pe maidanul
Ordinului…La mijloc, Electra, soră-sa, cu fundă bogată în creștetul capului…La dreapta- mama,
coafată permanent, în taior bleumarin și bluză cu guler de dantelă, încheiată la gât până la ul-
timul nasture…Tristă, obosită, să fi avut pe-atunci cel mult treizeci și cinci de ani, însă părând mult mai bătrână…În stânga ea, Eleni, slabă, cu ochii deja încercănați; avea la gât cravată- fusese
făcută de curând pionieră- și pe mâneca uniformei pepit matricola bleumarin pe care erau cusute
cu ață galbenă inițialele SMM, SCOALA MEDIE MIXTĂ…

SINDROMUL PICIOARELOR NELINIȘTITE- fragment

si cum, Doamne.. ? (sindrom)

..şi cum, Doamne? Să ajung dincolo şi să dau nas în nas cu holbaţi de teapa Contabilului? cu beţivi fleşcăiţi ca Napoleon? cu pensionare vopsite în roşu-cardinal ca Mata Hari? Cu isterice nefutute din categoria Caliopiei Floci? Să mă-ntâlnesc cu mine la colţ, în chip de domnul Parkinson cu degetele pătate de nicotină, cu cele trei fire de păr rămase pe ţeasta atacată masiv de calviţie adunate chinuit în creştet? Să-mi dau bună ziua chiar mie, adică celui care şi-a ratat viaţa ca un inconştient?…Păi asta-i treabă, Doamne? N-ai putut aranja şi tu treburile mai frumos? Cu cine, Doamne, să mă plimb eu de mână prin grădina Ta?
Nabucodonosor (alt personaj sinistru!) mi-a povestit într-o zi istoria unei rude prin alianţă, bărbat la vreo şaptezeci de ani (şi acela beţiv!) care se hotărâse să termine cu viaţa…
Şi-a pus ăsta toate treburile-n ordine: şi-a plătit facturile, a făcut curăţenie desăvârşită în casă, a
lăsat pe masă un bilet (nelipsitul, tradiţionalul bilet) cu instrucţiuni post-mortem, alături de o
sumă de bani…N-a uitat să se îmbrace curat (costum negru, cămaşă abă, cravată) şi, mai ales,
(mai ales!) n-a uitat să-şi vopsească părul cărunt într-o splendidă culoare castanie…Pe urmă,
şi-a potrivit bine laţul de gât şi şi-a dat drumul…
…Nebuni, curve, beţivi, sinucigaşi…Păi, asta e grădina Ta, Doamne?
Dacă mi-ar putea citi gândurile, astea sinistre care sunt, Anestezistul mi-ar face cu siguranţă
o recomandare către alt azil. Cu gratii…
Dar nu…Probabil că doarme dus în biroul său din Foişor. Cu visele lui priapice. Cu gândurile
lui de individ pus pe chefuri şi futaiuri. Cu totala lipsă a grijei pentru ziua de mâine. Cu somnul
lui de om tânăr transpirând abundent în zemuri acre. Simt că-l urăsc. La un pas de mine respiră
Eleonora, cea pe care am atins-o abia în treacăt, nederanjată de ochiul insomniac al minţii mele..

SINDROMUL PICIOARELOR NELINIŞTITE – fragment

Alte scrieri

poeti-betivi

Poetii ca si betivii

Poeții ca și bețivii au aceleași ambiții neroade de a li se da dreptate chiar când te mint de la…
Citește mai mult 
simtiri

Simturi (Simtiri)

Încet, destul de încet mi se trezesc simțurile: pegasus freamătă nervos în fața porții infernului; regii atrizi își ascut cu…
Citește mai mult 
invazie

Invazie

Un punct roşu rotindu-se deasupra unui munte norveg – Insula se trage mai aproape de ţărm/ Femeia îşi întinde tentaculele…
Citește mai mult 

Blague 2

Prieteni, trăim zile dulci într-un veac cât se poate de toxic/ mestecăm chewing gum/ tragem pe nas/ nu ne pasă…
Citește mai mult 

Blague 7

Poetul damnat îşi cerceta cu maximă atenţie încheieturile gleznele fine de felină cu care în nopţile sale de insomniac se…
Citește mai mult 
camera-mea

Camera mea

Fără-ndoială camera mea mare cât un hangar a fost martoră la un şir nesfârşit de naşteri, iubiri, agonii dintre cele…
Citește mai mult 
fundatura-t

Fundatura Tourette – fragment

…Eleonora, ce se-ntâmpla cu mine? Nu mai eram un prunc care visa viața dinainte de naștere. Aveam amintiri proaspete, senzații,…
Citește mai mult 

Dau pagina de parca as dezgropa pe cineva

din clipă-n clipă m-aştept să văd osemintele brune când brusc ceva se rupe în mine – ăsta nu mai e…
Citește mai mult 

A scrie aluziv este o rutina de lagar 9 iunie 2014 – Camelia Iuliana Radu

Am regăsit astăzi un articol- mai degrabă o confesiune- peste care, la vremea respectivă( exact acum doi ani) am trecut…
Citește mai mult 
inaltarea

Inaltarea

Ai mei încercau insistent să se înalțe deasupra condiției lor de pământeni- (cunoșteau ei un precedent celebru). Din patruzeci în…
Citește mai mult 
logo-footer

Cotidian

Despre...

Artist la artiste peintre
 
A fost Prof la litterature.
 
A fost Writer la Writer.
 
A fost Freelancer la Artist Plastic.
 
A studiat romana-franceza la Facultatea de Litere Universitatea Al I Cuza, Iasi
 
A studiat la lettere e filosofia
 
Trăieşte în Palilula
 
Din Roșiorii de Vede

Copyright 2017 ©  Darie Lazarescu. Nici o parte a acestui site nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a autorului.


web analytics
Vizitatorii mei