mare lucru n-am aflat: rudimente, artefacte făcute zob,
pulberi brune, veșminte uzate, pantofi desperecheați
de pe vremea celui împușcat- o încântare!
Hai la Taica Lazăr, frumoaso!
să-ți arăt din ce a creat Dumnezeu lumea. Să călcăm atenți
printre ziarele de epocă întinse pe jos. Atenți să nu deranjăm
telefoanele ratate, apelurile respinse, plânsul tău redundant
în pâlnia unui Pathe Marconi.
Iubito a lucrurilor împlinite, a porțelanurilor chinezești,
a crizantemelor din plastic,
pogoară toamna,
vremea vremuiește.
