prin pieţele publice
se mănâncă poezie pe pâine
se pictează cu limba
se cântă lăutăreşte după ureche-
trebuie să mă reduc la tăcere
liniştea e ceaţa cu care mă spăl
iar ceaţa e sărutul umed de curvă-
personal mă abţin din răsputeri
să nu vă zic hai siktir/
mi-am cenzurat
până şi fărâma de dragoste
cu care mă înnobilase cândva
regele meu Artur Degeaba-
rogu-vă ocoliţi-mă la mare distanţă
astupaţi-vă nasul-
pute pământul sub mine
însăşi nipona crizantemă
duhneşte a singurătate ieftină