O carte

De cele mai multe ori pleci de la nimic –
pagina-ntâi pustie
ca deșertul Atacama/
niciun zbor de condor sau de
pasăre Roc/ pe pagina a doua
un măr sălbatic crescut
la marginea marginii lumii/
întorci rapid foaia care foșnește
metalic ca lama unei ghilotine-
o femeie de prin anii `30
cu ochii ei incredibili de lapis-lazuli/
și doamne restul cărții
în care credeai
e negru negru negru
ca ultima rochie
a mamei

Leave a comment



Alte scrieri

Acvaforte

Poetul damnat îşi cerceta cu maximă atenţie încheieturile/ gleznele fine de felină cu care în nopţile sale de insomniac se…

Am invatat sa tac

prin pieţele publice se mănâncă poezie pe pâine se pictează cu limba se cântă lăutăreşte după ureche – trebuie să…

Avant de mourir

Rogu-te dragule ascultă atent Avant de mourir- îmi scrie domnul Steinberg- şi vei vedea cum toată viaţa îţi trece prin…
logo-footer

Cotidian

Despre...

Artist la artiste peintre
 
A fost Prof la litterature.
 
A fost Writer la Writer.
 
A fost Freelancer la Artist Plastic.
 
A studiat romana-franceza la Facultatea de Litere Universitatea Al I Cuza, Iasi
 
A studiat la lettere e filosofia
 
Trăieşte în Palilula
 
Din Roșiorii de Vede

Copyright 2017 ©  Darie Lazarescu. Nici o parte a acestui site nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a autorului.


web analytics
Vizitatorii mei