O melanholie

Cele mai neputincioase sunt
cuvintele unui poem de dragoste-
o cum se insinuează ele pe urmele
unei femei superbisime/ cum îi scanează rapid spatele-
torsul acela frumos de salcie plângătoare/ linia gâtului/
gamba ei criminală-

iar tu
primești în plină figură melanholia ei
vag fanariotă/ îți vine să lăcrimezi
ca unul din Văcărești/
te apucă jalea crailor de curtea veche/
simți nevoia să cerșești mamei tale
o târzie mângâiere pe creștet- în timp ce ea-
lenoracrimhildalotheeuridice
alunecă prin mătăsoase nisipuri/
trimițând mesaje duioase/
bezele ieftine
unei progenituri oarecare
din familia angora

Leave a comment



Alte scrieri

eu

Usor resapat… Ca la 1907…

Unii stau toată ziua pe sticlă, vizibil marcați de ultima vizită în Franța… …Eu – ușor reșapat… Ca la 1907…

Blaque

Parcă ştie cineva ce caută mâna ta înspre mine – în loc să mângâie steaua căzută mai ieri în ierburi…
logo-footer

Cotidian

Despre...

Artist la artiste peintre
 
A fost Prof la litterature.
 
A fost Writer la Writer.
 
A fost Freelancer la Artist Plastic.
 
A studiat romana-franceza la Facultatea de Litere Universitatea Al I Cuza, Iasi
 
A studiat la lettere e filosofia
 
Trăieşte în Palilula
 
Din Roșiorii de Vede

Copyright 2017 ©  Darie Lazarescu. Nici o parte a acestui site nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a autorului.


web analytics
Vizitatorii mei