Poza cu Dumnezeu

Mă tot întreb
cine-i tipul ăsta cu eul atrofiat
artritic artistic artizanal-
cutare îl ignoră/ altcineva îl sugrumă
cu îmbrăţişările unor buze veştede
dar nebunia nu se termină aici-

iată-l întins pe asfaltul fierbinte
integrat perfect în peisajul cu picioare prelungi/
lângă urechea lui
câinii adorm îmbătaţi cu alcooluri dulci/
în alcovuri târfele nu-şi găsesc liniştea
iar în bivuacuri prietenii mei dispăruţi
mai dispar o dată pentru totdeauna-
mamă cine e umbra din pudriera ta de argint/
cine soldatul de plumb
din cutia mea cu tutun englezesc?

nani nani nani
pui al nimănui
şi peste măsură
de trist

Leave a comment



Alte scrieri

O carte

De cele mai multe ori pleci de la nimic – pagina-ntâi pustie ca deșertul Atacama/ niciun zbor de condor sau…

Gablonzuri

Aproape toate zilele mele sunt pline de ceață ca în filmele lui Tarkovsky lucrurile tale stau cuminți în șifonier/ frumos…

Griul garantat al zilei de maine

Nimic nu-i mai dulce îţi spun decât clipa căderii picăturii de ploaie pe acoperişul tău de lapislazuli chiar în momentul…
logo-footer

Cotidian

Despre...

Artist la artiste peintre
 
A fost Prof la litterature.
 
A fost Writer la Writer.
 
A fost Freelancer la Artist Plastic.
 
A studiat romana-franceza la Facultatea de Litere Universitatea Al I Cuza, Iasi
 
A studiat la lettere e filosofia
 
Trăieşte în Palilula
 
Din Roșiorii de Vede

Copyright 2017 ©  Darie Lazarescu. Nici o parte a acestui site nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a autorului.


web analytics
Vizitatorii mei