Scotocind prin lada de zestre a femeii

am aflat întuneric felurit-
unul mătăsos ca foşnetul rochiei de bal
de un albastru electric/
un altul aspru
ca vocea bărbatului venit de la oaste –
erau acolo teancuri-teancuri de beznă cosmică/
mâinile mele de alchimist încercau să precipite
mâhnirea gri a ploii de toamnă
în praf scânteietor de alexandrit/
cineva ofta ţesând o pânză
începută în urmă cu douăzeci de ani/

erau şi suspine de dragoste
înmormântată prea repede
şi zgomot de uşi trântite/ de ferestre închise/
şi paşii cuiva despre care
istoria apocrifă a vieților noastre
nu pomeneşte nimic/

am închis încet/
pulberea
s-a întors în sine
ca o stea sătulă de viaţă.

Leave a comment



Alte scrieri

numai cand dorm

Numai cand dorm

Numai când dorm e simplu să intri în sufletul meu/-tu alături fiind și întrebându-te ce caut eu la dreapta ta/…
joc orb

Joc orb

De va fi să-mi pierd lumina ce în strugure s-a strâns – pe sub pleoapa ta s-o stinge steaua, de…

Mesajul unui profesor de exceptie: Avem o tara plina de imbecili

Mesajul unui profesor de excepţie: „Avem o țară plină de imbecili cu studii superioare, care nu știu că America e…
logo-footer

Cotidian

Despre...

Artist la artiste peintre
 
A fost Prof la litterature.
 
A fost Writer la Writer.
 
A fost Freelancer la Artist Plastic.
 
A studiat romana-franceza la Facultatea de Litere Universitatea Al I Cuza, Iasi
 
A studiat la lettere e filosofia
 
Trăieşte în Palilula
 
Din Roșiorii de Vede

Copyright 2017 ©  Darie Lazarescu. Nici o parte a acestui site nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a autorului.


web analytics
Vizitatorii mei