Scotocind prin lada de zestre a femeii

am aflat întuneric felurit-
unul mătăsos ca foşnetul rochiei de bal
de un albastru electric/
un altul aspru
ca vocea bărbatului venit de la oaste –
erau acolo teancuri-teancuri de beznă cosmică/
mâinile mele de alchimist încercau să precipite
mâhnirea gri a ploii de toamnă
în praf scânteietor de alexandrit/
cineva ofta ţesând o pânză
începută în urmă cu douăzeci de ani/

erau şi suspine de dragoste
înmormântată prea repede
şi zgomot de uşi trântite/ de ferestre închise/
şi paşii cuiva despre care
istoria apocrifă a vieților noastre
nu pomeneşte nimic/

am închis încet/
pulberea
s-a întors în sine
ca o stea sătulă de viaţă.

Leave a comment



Alte scrieri

intamplari zilnice

Intamplari, zi de zi

…Să vă spun ce mi se întâmplă zilnic? Vrând-nevrând iau în piept lumea… Boşorogit, năuc, cu vertijuri care mă pun…

Am invatat sa tac

prin pieţele publice se mănâncă poezie pe pâine se pictează cu limba se cântă lăutăreşte după ureche – trebuie să…
logo-footer

Cotidian

Despre...

Artist la artiste peintre
 
A fost Prof la litterature.
 
A fost Writer la Writer.
 
A fost Freelancer la Artist Plastic.
 
A studiat romana-franceza la Facultatea de Litere Universitatea Al I Cuza, Iasi
 
A studiat la lettere e filosofia
 
Trăieşte în Palilula
 
Din Roșiorii de Vede

Copyright 2017 ©  Darie Lazarescu. Nici o parte a acestui site nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a autorului.


web analytics
Vizitatorii mei