Spre seară și pentru vecie

Când se face seară și pentru vecie
nimeni nu-și mai croiește planuri de viitor. Doar poeții uitați
ai veacului trecut aprind cele câteva felinare ale orașului.
Femeile- ah, femeile în sepia!- plâng atât de frumos
pe sub ferestrele mele din Fundătura Tourette.
E o liniște de cobalt. Aproape că aud coborând fără milă
corbii poetului Tradem.
Aproape că mi te amintesc.

Apari și tu ca un cuvânt oarecare
Din holy bible. Îmi bați la ușă
după semnalul numai de noi știut.
De trei ori: non
omnis
moriar.

Leave a comment



Alte scrieri

Poze cu Dumnezeu (IV)

Cine sunt eu cu eul ăsta atrofiat artritic artistic artizanal? cineva mă ignoră/ altcineva mă sugrumă cu îmbrăţişările/ cu buzele…

Blague 6

Vă amintiţi? sâmbăta care putea să lipsească din calendar/ sâmbăta care nu foloseşte la nimic/ adâncă precum fântâna din Vaucluse/…
logo-footer

Cotidian

Despre...

Artist la artiste peintre
 
A fost Prof la litterature.
 
A fost Writer la Writer.
 
A fost Freelancer la Artist Plastic.
 
A studiat romana-franceza la Facultatea de Litere Universitatea Al I Cuza, Iasi
 
A studiat la lettere e filosofia
 
Trăieşte în Palilula
 
Din Roșiorii de Vede

Copyright 2017 ©  Darie Lazarescu. Nici o parte a acestui site nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a autorului.


web analytics
Vizitatorii mei