Un citat, doar atat…

„Da, Doamne. Să stau liniştit. Ca un azil de bătrâni. Cu toţii nemişcaţi. Aproape aliniaţi. Cu părul albindu-le numai pe-o parte, cum creşte muşchiul pe copaci. Dar arătând răsăritul. Aşa să mă prindă întotdeauna sfârşitul“. CRISTIAN POPESCU

Leave a comment



Alte scrieri

fundatura-t

Fundatura Tourette – fragment

…Eleonora, ce se-ntâmpla cu mine? Nu mai eram un prunc care visa viața dinainte de naștere. Aveam amintiri proaspete, senzații,…
ultravionet III

Ultraviolet III

Mai ţii minte plafonul nostru înstelat şi atât de departe încât niciodată nu ne gândisem să-l atingem cu mâna? mâna…
din jurnal

Din jurnalul lui Artur Degeaba…

Azi l-am descoperit pe Sfântul Antoniu, protectorul groparilor. Tot azi, fără nicio legătură cu acesta, am dat câteva telefoane, mi-am…
logo-footer

Cotidian

Despre...

Artist la artiste peintre
 
A fost Prof la litterature.
 
A fost Writer la Writer.
 
A fost Freelancer la Artist Plastic.
 
A studiat romana-franceza la Facultatea de Litere Universitatea Al I Cuza, Iasi
 
A studiat la lettere e filosofia
 
Trăieşte în Palilula
 
Din Roșiorii de Vede

Copyright 2017 ©  Darie Lazarescu. Nici o parte a acestui site nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a autorului.


web analytics
Vizitatorii mei